O antologie Solo Juster

Scriind acum câţiva ani despre poezia lui Solo Juster afirmam că acesta „este unul din cei mai serioşi poeţi de limbă română din Israel”. Ulterior, aprofundând creaţia scriitorului strămutat în Ţara Sfântă, am constatat că aprecierea mea era cel puţin limitativă, dacă nu şi injustă. În spiritul adevărului, ar fi fost mai corect să afirm că Solo Juster e unul din cei mai serioşi poeţi actuali, din poezia de expresie românească, de aici şi de pretutindeni. Indiferent că îl plasăm între poeţi ce scriu înafara graniţelor ţării de origine, poetul Solo Juster rămâne un poet de primă mână, în ciuda discreţiei cu care se manifestă. Poetul israelian de limbă română s-a născut la Bucureşti în 1922.Ca şi alţi evrei, a cunoscut pe propria piele isteria şi cinismul unei istorii care a bulversat secolul XX. Destinul a făcut să supravieţuiască regimului lagărelor de muncă obligatorie din perioada războiului. După 1945 va locui la la Constanţa, lucrând ca simplu muncitor cu braţele în port. A debutat cu poezii în revista Viaţa Românească în 1948. Între 1951-1952, ca şi alţi tineri fascinaţi de literatură va fi student la celebra Şcoala de literatură "Mihail Eminescu" din Bucureşti, o instituţie proletcultistă din care au ieşit tot atâţia scriitori câţi au intrat. Va scrie o perioadă reportaje în revistele şi ziarele vremii, cu entuziasmul obligatoriu şi convenţional al epocii. În 1956, va fi trimis în China, Coreea şi Vietnam, pentru o serie de reportaje. La întoarcerea din aceste ţări asiatice îşi dă demisia de la Narodnaia Rumânia, cum se numea redacţia publicaţiilor pentru străinătate, renunţând la calitatea de membru al partidului comunist. Om de stânga, poetul traversează o gravă criză de conştiinţă, constatând prăpastia enormă dintre propaganda comunistă şi realitatea dură din jur.Va urma pentru poet o perioadă foarte dificilă din punct de vedere social. Va lucra ca simplu muncitor într-o fabrică pentru a-şi câştiga existenţa. Exasperat de noul statut social, de atmosfera din ţară, va alege în 1960 să plece în Israel, însoţit de devotata sa consoartă, prozatoarea Mariana Juster, şi de fetiţa cuplului. Nu o va duce pe roze nici în noua sa patrie, fiind silit să lucreze în domenii străine de domeniul inefabil al poeziei, ca funcţionar la poştă, la bancă şi ca optician independent. În 1966 va înfiinţa "Lumea Magazin", o publicaţie al cărei redactor-şef devine. În redacţie mai lucrau Sorin Cunea ( ca secretar de redacţie) iar printre colaboratori se numără Arnold Velureanu, Harry Ber (din Canada ), Nicu Palty, Marius Godeanu, Davis Grebu şi alţii. Revista a apărut doar 18 săptămâni, toate publicaţiile de limbă română funcţionând în condiţii dificile, susţinute mai mult de entuziasmul redactorilor. În 1985, împreună cu soţia sa, va înfiinţa un cenaclul literar de limbă română "Punct", editând şi o publicaţie bianuală cu acelaşi nume. Printre scriitori ce frecventează cenaclul şi publică în originala publicaţie se numără Iosef Eugen Campus, Shaul Carmel, Luiza Carol, Andrei Fischof, Maria Găitan-Mozes, Moscu Eyal, Mioara Iarki-Leon, Solo Har, A. Strihan, Gina Sebastian, Zoltan Terner, Ludovic Bruckstein, Leopold Ruga, Moşe Maur, Ieruhim Roisman, Adrian Zahareanu, Z.B.C, Nicu Palty, Vladimir Eşanu şi Dr. Elias. Sunt prezenţi în paginile revistei şi scriitori din străinătate, dintre care îi amintim pe Mira Iosif (din Belgia ), Ştefan Iureş, regretata Eveline Fonea, poetul Radu Cârneci, părintele Ioan Chirilă (în ipostază de poet), Monica Săvulescu şi alţii.
A publicat, dacă nu mă înşel, peste o duzină de volume de poezie. Mai ales cu volumul Lacrima interioară se impune printr-o identitate inconfundabilă, conturată în timp cu fiecare din volumele editate, cele mai multe, în condiţii tipografice modeste. Apărut în 1998 la Institutul European, volumul readuce în spaţiul românesc un poet ce va fi recunoscut pentru calitatea sa prin acordarea unui premiu la importantul Festival Internaţional de poezie "Lucian Blaga", care este la ora de faţă cel mai important din Europa de Est. Poemele lui Solo Juster îşi extrag substanţa din avatarurile vieţii contemporane, ca depoziţii lirice ale unui fiu al veacului, pentru care lumea înseamnă nu numai o dramatică confruntare, ci şi un miracol, tulburător prin simplitatea sa enigmatică. Poetul a deprins temeinic lecţia simplităţii, evidentă mai ales în noua antologie pe care poetul şi-o alcătuieşte, Poeme (Tel-Aviv, 2007), apărută în regie proprie. Prevăzută cu o prefaţă de poeta Luiza Carol, cartea conţine şi o selecţie din traducerile efectuate de-a lungul timpului de poet, printre cei traduşi figurând spirite afine precum Edgar Lee Master sau Umberto Saba. Volumul e structurat în două mari secţiuni, intitulate "Poeme de dragoste" şi "Alte poeme". Antologia ne redescoperă un poet cu o sensibilitate modernă, apropiat ca structură de poeţi ai cotidianului umil, cum ar fi Victor Felea. Lirica poetului de la Tel-Aviv e simplă şi profundă, cu o retorică despuiată de podoabe şi cu o economie de mijloace stilistice. Solo Juster privilegiază "adevărul despuiat / de zorzoanele cuvântului", chiar dacă banalul şi umilul îşi arată chipul hidos ("rânjeşte urât ca naiba"). Decantată îndelung, acest lirism al simplităţii nu e lipsit de substanţă şi profunzime. Poemele sunt concepute adeseori ca transcrieri ale unui jurnal intim, dând adeseori impresia, falsă, de refuz al elaborării artistice.Un autoportret dezvăluie nu numai natura psihologică a poetului, ci şi un crez artistic ce refuză poza romantică a poetului inspirat, grandios şi lacrimogen, în favoarea unei măşti a umilităţii şi a unei elementare onestităţi: " Nu-ţi plac poemele mele / cuvintele-s prea grele / clopoţeii de plumb n-au răsunet / de zurgălăi // aşa e / nu am har / să albesc negrul din lume // nu sunt ceea ce / se cheamă / un poet mare"(Zurgălăi). Aceste rânduri nu se voiesc un portret al lui Solo Juster, ci doar o schiţă menită să semnaleze iubitorilor de poezie prezenţa unei personalităţi ignorate, ale cărui poeme trebuie citite cu inima. Căci Solo Juster e o sensibilitate autentică în toate manifestările sale, emoţionante prin mesajul lor uman, tulburător şi complex.